Cine m-ar putea-ntelege vreodata
Cand vorbele mele sunt inodate,
Si nimeni nu ar stii niciodata
Ce ascund lacrimile mele udate.
Atatea ganduri si dorinte umbland
Stari negative in creier tot adunand,
Pot face pentruo clipa sa dispara,
Umbra mea stearsa de ratiune pala .
Un gest gresit si totul se transforma
Un cuvant greu si totul se darama,
Un suflet chnuit de negrele vibratii,
Se calmeaza doar cu propriile creatii.
Tacerea cuprinde viata melodioasa
Unde soarta mea este frumoasa,
Si incet se scurge ultima mea clipa
Cand ma las purtat pe o aripa.
Am adormit si m-am trezit in stele
Langa stralucitoarele lumini grele
Ma-nvart, ma pierd in infinit
Caci stiu ca pe Pamant sunt iubit.
9:53 am
21 iulie 2010 Popescu Mihaela LUmiNitA
Pentru o fata draga MM
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comenteaza si tu